Familia: Gadidae
Denumiri populare in alte limbi:
maghiara: Menyhal; engleza: Burbot; franceza: Lotte, barbot.
Fig. 2.22. pag. 169.
Descriere:
Capul este turtit dorso-ventral, gura este mare, semilunara, orizontala, cu dinti marunti pe ambele falci. Botul este lat si obtuz. Ochii sunt mici, situati pe fata dorsala a capului si indepartati intre ei. Narile anterioare sunt mai apropiate de varful botului decat de ochi, in partea lor posterioara existand cate un tentacul scurt. Corpul alungit, este aproape cilindric fiind comprimat lateral doar in regiunea cozii. Solzii sunt foarte marunti, ne-imbricati si adanc ingropati in piele. Ei acopera si operculele, laturile si partea dorsala a capului, baza dorsalelor si a analei. Mucusul tegumentar este abundent. Profilul dorsal este slab ascendent de la cap la ceafa, iar de la ceafa pana la insertia primei dorsale este aproape orizontal, ca si profilul ventral. Pectoralele sunt rotunjite, fiind situate imediat dupa opercule. Ventralele au varful ascutit, radia a doua externa fiind cea mai lunga. Cele doua dorsale sunt apropiate intre ele, prima fiind rotunjita.
A doua dorsala si anala sunt foarte lungi, au marginile drepte si doar capetele lor posterioare sunt rotunjite. Dorsala a doua si anala sunt foarte apropiate de caudala, dar nu se unesc cu aceasta. Pedunculul caudal se prelungeste ca un ic in inotatoarea caudala, care este rotunjita. Linia laterala este incomplecta si aproape rectilinie.
Colorit:
Partea dorsala si laterala este cafenie cu nuante maslinii, iar partea ventrala galbuie-albicioasa. Pe tot corpul sunt pete neregulate care dau un aspect marmorat. Înotatoarele au culoarea partii invecinate a corpului.
Lungimea corpului: 30 - 50 cm, max. 100 cm.
Dimensiune minima admisa la pescuit - nereglementata.
Ecologie:
Mihaltul este un peste de apa dulce, dar care suporta si apele salmastre. Prefera apele curgatoare, reci, fiind prezenta din zona lipanului pana la Dunare. Formele tinere prefera bentalul pietros, adultii care sunt solitari, prefera apele adanci cu bental bolovanos sau chiar malos. Ziua stau ascunsi pe sub bolovani sau radacini, sapandu-si chiar si adaposturi. Vaneaza activ in timpul noptii. Nu hiberneaza, iarna fiind chiar mai activ decat vara. Puietul (sub 20 cm) se hraneste cu larve de insecte, icrele si puietul altor pesti, viermi si crustacee. Adultii sunt exclusiv rapitori ihtiofagi, cu manifestari de canibalism. Mihaltul este dupa stiuca specia cea mai mare consumatoare de peste. Maturitatea sexuala intervine la 3-4 ani, reproducerea are loc in perioada decembrie-februarie, cand temperatura apei se apropie de 0oC. Reproducatorii se aduna in carduri, iar o femela de talie mijlocie depune 300.000-400.000 icre