ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ Nr. 23 din 5 martie 2008
privind pescuitul şi acvacultura
EMITENT: GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 180 din 10 martie 2008
Având în vedere necesitatea adoptării rapide a unui cadru juridic în conformitate cu reglementările Uniunii
Europene, necesar administrării sectorului pescăresc, prin conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor
piscicole în conformitate cu politica comunitară în domeniul pescuitului, se impune adoptarea prezentului act
normativ în regim de urgenţă, în vederea:
- creşterii absorbţiei fondurilor europene alocate sectorului pescăresc prin Fondul european pentru pescuit;
- restructurării instituţionale a sectorului pescăresc;
- finalizării urgente a privatizării fermelor piscicole, în vederea absorbţiei fondurilor europene;
- reducerii birocraţiei;
- reducerii presiunii financiare exercitate asupra organizaţiilor de pescari;
- eficientizării administrării şi exploatării durabile a resurselor acvatice vii;
- sprijinirii organizaţiilor de producători şi a fermelor piscicole,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ART. 1
(1) Prezenta ordonanţă de urgenţă reglementează conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor
acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi
acvacultură, când aceste activităţi se realizează:
a) pe teritoriul României;
b) în apele de sub jurisdicţia naţională a României de către nave sub pavilion român sau sub pavilionul altor
state.
(2) Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte măsurile privind:
a) organizarea şi administrarea sectorului pescăresc;
b) conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii;
c) politica structurală;
d) administrarea capacităţii flotei de pescuit;
e) acvacultura;
f) procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură;
g) organizarea pieţei produselor pescăreşti;
h) cercetarea ştiinţifică în domeniul pescăresc;
i) controlul şi respectarea legislaţiei în domeniu;
j) relaţiile internaţionale;
k) răspunderi şi sancţiuni.
(3) Prezenta ordonanţă de urgenţă reprezintă cadrul general de reglementare, pe baza căruia se emite
legislaţia secundară pentru sectorul pescăresc.
ART. 2
În sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. acvacultură - creşterea sau cultivarea de vieţuitoare acvatice cu tehnici destinate măririi peste capacitatea
naturală a mediului a producţiei de organisme acvatice, acestea fiind proprietatea unei persoane fizice sau
juridice;
2. amenajare piscicolă - unitatea de bază a acvaculturii, reprezentată de heleşteu, iaz, vivieră flotabilă, staţie
de reproducere artificială sau de alte instalaţii destinate acvaculturii;
3. ape continentale - toate apele de suprafaţă, stătătoare şi curgătoare, subterane, aflate în interiorul liniei de
bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale;
4. ape maritime interioare - apele astfel cum sunt definite în legislaţia românească în domeniu şi în tratatele
şi convenţiile internaţionale la care România este parte; 5. captură totală admisibilă (TAC) - cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice, aparţinând unei
anumite specii sau unui grup de specii, exprimată în kilograme sau în număr de exemplare, care se poate
extrage anual fără a afecta capacitatea de regenerare naturală;
6. capacitate de pescuit - tonajul unei nave exprimat în GT şi puterea acesteia exprimată în kW, iar pentru
anumite tipuri de activitate de pescuit, suma şi/sau dimensiunea echipamentului de pescuit al unei nave;
7. captură - cantitatea de peşte sau de alte vieţuitoare acvatice pescuite ori recoltate din apele maritime sau
continentale, exprimată în kilograme ori în număr de exemplare;
8. centru de primă vânzare - locul unde se efectuează prima vânzare a produselor obţinute din pescuit sau din
acvacultură;
9. cotă - partea din captura totală admisibilă din fiecare specie ori grup de specii, care se alocă persoanelor
fizice sau juridice autorizate să desfăşoare activităţi comerciale de pescuit;
10. efort de pescuit - produsul capacităţii şi al activităţii unei nave/ambarcaţiuni pescăreşti; când este vorba
de un grup de nave/ambarcaţiuni - suma tuturor eforturilor de pescuit ale tuturor navelor/ambarcaţiunilor ce
aparţin grupului;
11. exploatare durabilă - exploatarea resurselor acvatice vii astfel încât să nu fie compromisă viitoarea
exploatare a acestora şi să nu aibă un impact negativ asupra ecosistemelor marine;
12. Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit - documentul în care sunt înregistrate toate navele şi
ambarcaţiunile de pescuit care activează la pescuitul comercial în apele maritime sau continentale, pe categorii,
dimensiune, puterea motorului, tipul de activitate şi tehnica de pescuit, zona de pescuit şi proprietarul;
13. inspector piscicol - persoana fizică autorizată pentru a efectua inspecţiile şi controalele privind
respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării şi comercializării peştelui;
14. jurnal de pescuit - registrul aflat la bordul navelor/ambarcaţiunilor de pescuit, în care sunt înregistrate
zilnic datele privind efortul de pescuit şi capturile realizate, cu clasificarea lor pe specii;
15. navă de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune echipată pentru pescuit comercial;
16. navă auxiliară de pescuit - orice navă sau ambarcaţiune care nu este implicată direct în activitatea de
pescuit, dar deserveşte navele de pescuit, instalaţiile de acvacultură sau instalaţiile de pescuit staţionar;
17. pescărie - ansamblul de activităţi care privesc pescuitul, acvacultura, procesarea şi comercializarea
peştelui. Acest termen poate defini şi un segment al acestui ansamblu pentru o specie sau un grup de specii;
18. pescuit - activitatea de extragere a resurselor acvatice vii din ape maritime şi continentale, cu respectarea
măsurilor pentru protejarea, conservarea şi regenerarea resurselor acvatice vii;
19. pescuit ilegal - practicarea pescuitului fără respectarea reglementărilor în domeniul pescuitului;
20. posibilitate de pescuit - dreptul legal cuantificat de pescuit, exprimat în capturi sau în efort de pescuit;
21. port de bază - locul de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi
comercializare a capturilor;
22. prima vânzare - acea vânzare care se realizează pentru prima dată pe teritoriul naţional şi care stabileşte
prin documente preţul produsului;
23. procesarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură - ansamblul operaţiunilor care modifică
caracteristicile fizice sau chimice ale acestor produse, având drept scop pregătirea lor pentru comercializare;
24. punct de debarcare - locul unde navele de pescuit în apele maritime şi continentale descarcă peştele în
vederea expedierii spre centrele de primă vânzare;
25. resurse acvatice vii - speciile de peşte şi de alte vieţuitoare acvatice destinate consumului uman,
disponibile şi accesibile;
26. echipamente de pescuit - uneltele, metodele şi dispozitivele utilizate în activitatea de pescuit;
27. pescar profesionist - persoana fizică autorizată, conform reglementărilor legale în vigoare, să practice
pescuitul în scop comercial;
28. licenţă de pescuit - actul administrativ care dă dreptul unei nave/ambarcaţiuni să desfăşoare activitate de
pescuit comercial;
29. autorizaţie de pescuit - actul administrativ prin care se autorizează o persoană fizică sau juridică să
exercite o activitate specială care are legătură cu pescuitul şi acvacultura;
30. permis de pescuit - documentul individual şi netransmisibil prin care se atestă dreptul de pescuit;
31. unelte de pescuit - sculele şi echipamentele utilizate la pescuitul în ape maritime interne şi continentale;
32. plasă - reţeaua de fibre textile care are următoarele elemente caracteristice şi dimensionale de gabarit:
diametrul firului (mm), mărimea laturii ochiului (mm), structura (tex), lungime şi lăţime;
33. setcă - unealta de pescuit de tip reţea, formată dintr-un singur perete de plasă, care este prevăzută cu
elemente de armare - la partea superioară plute, iar la partea inferioară plumbi -, care reţine peştele prin
încurcare şi agăţare; 34. setcă de calcan - reţeaua de fire textile care formează un singur perete de plasă, prevăzută cu elemente de
armare (plute, plumbi), cu mărimea laturii ochiului de plasă a = 180 - 200 mm, respectiv 2a = 360 - 400 mm;
35. setcă de rechin - reţeaua de fire textile care formează un singur perete de plasă, cu mărimea laturii
ochiului a = 100 - 200 mm, respectiv 2 a = 200 - 400 mm; elementele de armare (plute, plumbi) sunt dispuse pe
partea superioară şi inferioară a plasei, astfel încât să se realizeze procesul de pescuit pe fundul apei şi nu în
masa ei;
36. avă - reţeaua de fire textile care formează mai mulţi pereţi de plasă, cu diferite mărimi ale laturii ochiului;
37. setcă monofilament - reţeaua de plasă formată dintr-un singur fir, netextil, cu diferite mărimi ale laturii
ochiurilor de plasă;
38. dispozitiv/aparat electric de pescuit - instrumentul electric alimentat de către o sursă de curent electric,
care foloseşte sisteme ce creează unde electrice în apă, electrocutează resursele acvatice vii, aducându-le la
suprafaţa apei, unde pot fi uşor pescuite.
CAPITOLUL II
Organizarea şi administrarea sectorului pescăresc
ART. 3
Responsabilitatea privind definirea şi implementarea politicii referitoare la conservarea şi administrarea
resurselor acvatice vii existente în apele maritime şi continentale, la acvacultură, la procesarea şi organizarea
pieţei produselor pescăreşti, la structurile de pescuit şi acvacultură revine autorităţii publice centrale care
răspunde de pescuit şi acvacultură, prin Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
ART. 4
(1) Elaborarea strategiei naţionale şi a reglementărilor referitoare la conservarea şi managementul resurselor
acvatice vii existente în apele maritime şi continentale, la acvacultură, la organizarea pieţei produselor
pescăreşti, la structurile de pescuit şi acvacultură, precum şi implementarea şi controlul aplicării şi respectării
acestora sunt atributul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, instituţie publică de interes naţional,
organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul
de stat, care funcţionează în subordinea autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, cu
sediul în municipiul Bucureşti, ale cărei structură, organizare şi funcţionare se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură este autoritate de management al programului
operaţional sectorial în domeniul pescuitului şi acvaculturii.
ART 5
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură îşi exercită atribuţiile în teritoriu prin structuri proprii.
ART. 6
(1) Personalul din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură este format din funcţionari publici
şi personal contractual.
(2) Salarizarea personalului din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se face potrivit
prevederilor legale în vigoare.
ART. 7
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură şi autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi
acvacultură asigură realizarea măsurilor din domeniul specific, precum şi a măsurilor în executarea
regulamentelor Uniunii Europene.
CAPITOLUL III
Conservarea şi exploatarea resurselor acvatice vii
SECŢIUNEA 1
Activitatea de pescuit în apele maritime şi continentale
ART. 8
Politica privind pescuitul în apele maritime şi continentale se va realiza prin:
a) măsuri de conservare a resurselor acvatice vii, prin reglementarea echipamentelor de pescuit, a efortului de
pescuit sau a oricărei alte măsuri care să fie determinată de starea resurselor; b) măsuri de protejare şi regenerare a resurselor acvatice vii, prin stabilirea anuală a TAC-lui şi a cotelor de
pescuit, a perioadelor de prohibiţie, a zonelor protejate şi a zonelor de cruţare, precum şi a măsurilor
preventive;
c) măsuri de administrare a pescuitului, astfel încât să se obţină o mai bună raţionalizare a efortului de
pescuit;
d) reglementări privind pescuitul recreativ/sportiv;
e) stabilirea sistemelor de control şi de inspecţie a activităţilor de pescuit;
f) integrarea activităţilor de valorificare a resurselor acvatice vii din ariile naturale protejate în planurile de
management ale ariilor respective.
ART. 9
Accesul la resursele acvatice vii se reglementează pe baza normelor aprobate prin ordin al autorităţii publice
centrale care răspunde de pescuit şi acvacultură, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
ART. 10
(1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc măsuri de reglementare a efortului de
pescuit şi cota alocată.
(2) Reglementarea efortului de pescuit se face prin:
a) limitarea numărului navelor/ambarcaţiunilor de pescuit în funcţie de caracteristicile acestora în cadrul
efortului de pescuit din ansamblul flotei dintr-o pescărie;
b) limitarea timpului alocat activităţii pescuitului;
c) stabilirea numărului de unelte utilizate la pescuit;
d) interdicţia pescuitului.
(3) Stabilirea cotei se face prin limitarea volumului capturilor pentru o anumită specie sau grupuri de specii
pe zone de pescuit, perioade de timp, metode de pescuit şi nave de pescuit.
(4) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate stabili, prin decizie a preşedintelui, şi alte măsuri
de refacere şi conservare a resurselor acvatice vii.
ART. 11
(1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc caracteristicile tehnice şi condiţiile
de folosire a uneltelor de pescuit, precum şi metodele de pescuit comercial în apele maritime şi continentale, în
scopul realizării unui pescuit durabil în condiţiile minimalizării efectelor adverse asupra ecosistemelor acvatice
şi speciilor auxiliare, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
(2) Folosirea altor unelte, echipamente sau metode de pescuit în afara celor stabilite este interzisă.
(3) În scopul protecţiei investiţiilor producătorilor, schimbarea echipamentelor de pescuit se va realiza cu un
preaviz de 1 - 2 ani, după caz.
ART. 12
(1) Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, pe baza studiilor elaborate de
instituţiile de cercetare ştiinţifică de profil, stabileşte dimensiunile minime individuale pe specii ce reprezintă
resursele acvatice vii care pot fi capturate din mediul acvatic.
(2) Acestea vor fi aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, în termen de 90 de zile
de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Exemplarele cu dimensiunile sub limita minimă celei reglementate nu pot fi reţinute, transbordate,
descărcate sau comercializate, acestea fiind redate mediului acvatic imediat după capturarea lor, indiferent de
starea acestora.
(4) Anual, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, prin ordin comun al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale şi al ministrului mediului şi dezvoltării durabile, se vor stabili perioadele şi
zonele de prohibiţie a pescuitului, precum şi zonele de protecţie a resurselor acvatice vii.
(5) Pentru apele care constituie frontieră de stat, perioadele de prohibiţie, regulile de pescuit, precum şi
zonele de protecţie a resurselor acvatice vii se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate
cu statele riverane.
(6) Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură condiţionează exercitarea pescuitului
speciilor protejate, în baza unor reglementări specifice aprobate prin ordin al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale.
(7) Paza resurselor acvatice vii se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 333/2003 privind paza
obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA a 2-a Măsuri de protejare şi de administrare a resurselor acvatice vii
ART. 13
(1) Licenţa de pescuit este un document netransmisibil, emis de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură, care dă dreptul unei nave/ambarcaţiuni să desfăşoare activitatea de pescuit comercial, în
conformitate cu normele aprobate prin ordin al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi
acvacultură, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) În cazul transmiterii dreptului de proprietate a navei, noul proprietar comunică schimbarea proprietarului
către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în vederea eliberării unei noi licenţe de pescuit.
(3) Neutilizarea navei/ambarcaţiunii de pescuit pe o durată de 60 de zile în perioada de valabilitate a licenţei
de pescuit este considerată o renunţare a titularului la activitatea de pescuit, procedându-se la anularea licenţei
şi la excluderea definitivă a navei/ambarcaţiunii din fişier.
(4) Navele şi ambarcaţiunile de pescuit au obligaţia de a avea la bord licenţa de pescuit.
ART. 14
(1) În situaţia în care caracteristicile specifice ale unei pescării recomandă limitarea efortului de pescuit sau
măsuri specifice de conservare, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate condiţiona exercitarea
activităţii de pescuit prin atribuirea cotelor stabilite prin studii ştiinţifice şi eliberarea unei autorizaţii de pescuit,
cu caracter temporar, complementară licenţei de pescuit, şi care va trebui să fie ţinută la bord.
(2) Autorizaţia de pescuit conţine date referitoare la identificarea navei/ambarcaţiunii, la perioada de
valabilitate, la zona de pescuit, la modalitatea de pescuit şi la cota alocată pe specii.
(3) Un ansamblu de nave/ambarcaţiuni cu aceleaşi caracteristici şi care activează în aceeaşi zonă de pescuit
poate primi o autorizaţie colectivă de pescuit.
(4) Autorizaţia de pescuit se eliberează şi în cazul exercitării activităţii de pescuit în ape ce nu aparţin
jurisdicţiei sau suveranităţii române.
(5) În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale, se stabilesc condiţiile de atribuire şi modelul autorizaţiilor de pescuit, la
propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
ART. 15
(1) Contravaloarea licenţelor de pescuit, a permiselor de pescuit şi a autorizaţiilor de pescuit se face venit la
bugetul de stat.
(2) Cuantumul taxelor de licenţiere şi autorizare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 3-a
Măsuri de administrare a pescuitului
ART. 16
Atribuirea dreptului de pescuit se face în baza licenţelor şi/sau, după caz, a autorizaţiilor emise de Agenţia
Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
ART. 17
(1) Pentru îmbunătăţirea administrării şi controlului activităţilor de pescuit, precum şi pentru a favoriza
planificarea, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură dispune distribuirea drepturilor de pescuit între
navele sau grupurile de nave care activează într-o zonă de pescuit.
(2) Distribuirea drepturilor de pescuit se exprimă în cote de pescuit, efortul de pescuit sau perioade de
activitate în zonele de pescuit.
(3) Criteriile de distribuire sunt următoarele:
a) activitatea de pescuit exprimată în volum de capturi, efort de pescuit sau perioadă de activitate în zonă,
după caz;
b) caracteristicile tehnice ale navelor/ambarcaţiunilor de pescuit;
c) ceilalţi parametri ai navelor/ambarcaţiunilor şi posibilităţile acestora de pescuit;
d) folosirea capacităţilor de producţie;
e) condiţiile sociale şi de muncă la bordul navelor/ambarcaţiunilor.
ART. 18
În scopul utilizării optime a resurselor acvatice vii, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură,
împreună cu grupurile de producători, reglementează procedura de planificare a activităţii de pescuit, care
trebuie să conţină prevederi minime privind eşalonarea capturilor pe specii sau grupuri de specii, sectoare şi
perioade de timp, în funcţie de posibilităţile de exploatare a resurselor acvatice vii. SECŢIUNEA a 4-a
Monitorizarea activităţii de pescuit
ART. 19
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură monitorizează activitatea de pescuit prin stabilirea
sistemelor de comunicare permanentă pentru cunoaşterea în timp real a intrărilor şi ieşirilor din port, a
staţionărilor navelor/ambarcaţiunilor în zonele de pescuit, a capturilor sau a altor circumstanţe.
ART. 20
(1) La bordul navelor/ambarcaţiunilor trebuie să existe un jurnal de pescuit în care sunt notate detaliile
privind activitatea de pescuit, în termenii stabiliţi de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi
acvacultură.
(2) Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură poate scuti de obligaţia de a avea la
bord jurnalul de pescuit unele ambarcaţiuni nepuntate, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi
Acvacultură.
ART. 21
(1) Navele/ambarcaţiunile care descarcă capturile pe teritoriul naţional trebuie să prezinte structurilor
teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de aceasta, o declaraţie de
debarcare care va cuprinde cantităţile descărcate pentru fiecare specie, zona de provenienţă, precum şi alte date
stabilite de aceasta.
(2) Navele de pescuit aflate sub pavilion român, care descarcă produsele pescăreşti în afara teritoriului
naţional, au obligaţia de a comunica datele cuprinse în declaraţia de debarcare Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de aceasta.
ART. 22
(1) Navele de pescuit aflate sub pavilion român comunică Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură,
în termenii stabiliţi de aceasta, date privind transbordarea produselor de pescuit realizate la bord pe alte
nave/ambarcaţiuni sau pe care le primesc de la alte nave/ambarcaţiuni.
(2) Navele aparţinând statelor terţe vor trebui să obţină autorizaţie de transbordare, în condiţiile stabilite de
autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.
SECŢIUNEA a 5-a
Pescuitul recreativ/sportiv în apele maritime şi continentale
ART. 23
(1) Prin pescuit în scop recreativ/sportiv se înţelege pescuitul efectuat cu undiţa sau cu lanseta, în scop de
agrement/performanţă, pe baza unui permis nominal eliberat de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură.
(2) În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin ordin al
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se vor stabili condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv,
la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
(3) Pescuitul recreativ/sportiv se exercită în amenajările piscicole şi în lacurile de acumulare, în condiţiile şi
pe baza regulilor stabilite de proprietarul sau de administratorul acestora.
ART. 24
În scopul asigurării protecţiei şi conservării resurselor acvatice vii şi al evitării conflictelor de interese între
activitatea de pescuit comercial şi cea de pescuit sportiv, se stabilesc condiţiile pentru practicarea pescuitului
recreativ/sportiv în apele maritime şi continentale astfel:
a) în apele curgătoare şi stătătoare din zona montană, numai cu o singură undiţă cu maximum două cârlige
sau cu o lansetă;
b) în apele din zona colinară şi de şes, pe tot cursul Dunării şi pe braţele sale, în Delta Dunării, cu maximum
4 undiţe sau 4 lansete cu câte două cârlige fiecare;
c) în apele teritoriale ale Mării Negre, cu maximum două undiţe, două lansete sau o ţaparină, cu câte 10
cârlige fiecare;
d) pescuitul salmonidelor în apele de munte este permis numai cu momeli artificiale;
e) în apele din zona colinară şi de şes, pe Dunăre, în Delta Dunării şi în apele maritime un pescar sportiv
poate reţine din captură maximum 5 kg de peşte/zi sau numai un singur peşte, dacă greutatea lui depăşeşte 5 kg; f) în apele de munte cu salmonide se pot reţine de către un pescar maximum 10 bucăţi, în total, din speciile:
păstrăv indigen, păstrăv curcubeu, fântânel, lipan şi coregon.
ART. 25
(1) La libera lor iniţiativă, pescarii se pot constitui în asociaţii de pescari sportivi, pe anumite zone de
pescuit, cu scopul îmbunătăţirii condiţiilor de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum şi de
reprezentare a acestora.
(2) Asociaţiile de pescari sportivi pot stabili ca regulă practicarea pescuitului recreativ/sportiv cu eliberarea
capturilor, în zona lor de competenţă.
CAPITOLUL IV
Politica structurală şi administrarea capacităţilor de producţie
ART. 26
Politica organizării sectorului de pescuit se realizează prin măsuri:
a) destinate perfecţionării persoanelor care activează în sector;
b) de sprijinire a organizaţiilor de producători şi a altor forme asociative;
c) pentru construcţia, modernizarea şi reconversia navelor de pescuit;
d) de adaptare a capacităţii flotei la starea resurselor acvatice vii;
e) de stabilire şi schimbare a porturilor de bază;
f) de reglementare a descărcării şi a primei vânzări a produselor pescăreşti, indiferent de originea acestora.
SECŢIUNEA 1
Agenţii sectorului pescăresc
ART. 27
Persoanele fizice autorizate şi/sau persoanele juridice care deţin capacităţi de producţie pentru practicarea
pescuitului comercial sau acvacultură se pot constitui, la libera lor iniţiativă, în organizaţii de producători, cu
scopul practicării unui pescuit responsabil şi al îmbunătăţirii condiţiilor de vânzare a produselor realizate de
membrii acestora.
ART. 28
Membrii organizaţiilor trebuie să vândă produsul sau produsele pentru care s-au asociat, cu respectarea
normelor adoptate de organizaţie, în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor, adaptării volumului ofertei la
cerinţele pieţei şi îmbunătăţirii procesului de comercializare.
ART. 29
(1) Prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale se stabilesc criteriile de recunoaştere a
organizaţiilor de producători din sectorul pescăresc, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi
Acvacultură.
(2) Activitatea economică desfăşurată în zonele geografice în care organizaţiile s-au constituit reprezintă
criteriul principal de recunoaştere.
ART. 30
(1) Recunoaşterea organizaţiilor de producători se face prin decizie a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit şi Acvacultură.
(2) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură retrage recunoaşterea organizaţiilor de producători în
situaţia în care acestea nu mai îndeplinesc criteriile de recunoaştere.
ART. 31
Asociaţiile şi alte entităţi asociative legal constituite, precum şi organizaţiile sindicale ale personalului din
sector au statutul de entităţi reprezentative în procesul consultativ de adoptare a deciziilor.
SECŢIUNEA a 2-a
Flota de pescuit
ART. 32
(1) În cadrul Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură se constituie Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de
pescuit, cu caracter administrativ, în care se menţionează toţi parametrii tehnici ai navelor şi ambarcaţiunilor de
pescuit, necesari stabilirii efortului de pescuit exercitat de flotă. (2) Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, împreună cu Autoritatea Navală
Română, stabileşte modul de operare şi de funcţionare a Fişierului navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
(3) Înscrierea în Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit nu scuteşte proprietarul navei/ambarcaţiunii de
îndeplinirea obligaţiei de înscriere în registrul comerţului sau în alte registre publice existente.
ART. 33
Construirea, modernizarea şi reconversia navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit se realizează în cadrul
programelor pentru adaptarea efortului de pescuit la starea resurselor acvatice vii existente în zonele de pescuit
şi ţinând cont de obligaţiile internaţionale asumate.
ART. 34
(1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură autorizează construirea navelor/ambarcaţiunilor de
pescuit care urmează să arboreze pavilion român, astfel încât acestea să nu depăşească capacitatea de pescuit a
navelor/ambarcaţiunilor radiate din Fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
(2) Autorizarea se face prin eliberarea unei licenţe de construcţie, emisă de preşedintele Agenţiei Naţionale
pentru Pescuit şi Acvacultură, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi
acvacultură şi de Autoritatea Navală Română.
(3) În licenţa de construcţie se înscriu datele de identificare a navei, portul de bază şi navele/ambarcaţiunile
radiate, care nu mai sunt apte pentru exercitarea activităţii de pescuit.
ART. 35
(1) Modernizarea şi reconversia navelor de pescuit au drept scop modificarea caracteristicilor tehnice ale
acestora, pentru a fi adaptate la normele naţionale şi comunitare în ceea ce priveşte echipamentele de pescuit,
asigurarea securităţii muncii, îmbunătăţirea condiţiilor de trai, raţionalizarea operaţiunilor de pescuit,
perfecţionarea proceselor de manipulare şi conservare a produselor la bord, precum şi protecţia mediului.
(2) În situaţia în care lucrările de modernizare şi reconversie implică creşterea performanţelor de pescuit, cu
respectarea formei iniţiale a navei/ambarcaţiunii, se radiază alte nave/ambarcaţiuni înscrise în Fişierul navelor
şi ambarcaţiunilor de pescuit în echivalentul capacităţii surplusului de efort dobândit după modernizare.
(3) Lucrările de modernizare şi reconversie sunt autorizate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură, în condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură.
ART. 36
În scopul adaptării flotei la situaţia zonelor de pescuit, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate
opri temporar sau definitiv activitatea anumitor nave/ambarcaţiuni de pescuit, în condiţiile stabilite de
autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, prin ordin al ministrului agriculturii şi
dezvoltării rurale.
ART. 37
(1) Oprirea definitivă a activităţii navelor de pescuit se aplică acelor nave care activează în zone de pescuit, a
căror situaţie necesită o adaptare structurală pe termen lung, în scopul reducerii efortului de pescuit şi al
favorizării refacerii resurselor acvatice vii.
(2) Oprirea definitivă a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit determină radierea acesteia din Fişierul
navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit.
ART. 38
(1) Prin oprirea temporară a activităţii unei nave/ambarcaţiuni de pescuit se înţelege încetarea activităţii pe o
perioadă de timp determinată.
(2) Oprirea temporară este o măsură conjuncturală care are drept scop reducerea efortului de pescuit ca
urmare a unor circumstanţe excepţionale.
SECŢIUNEA a 3-a
Stabilirea porturilor de bază şi schimbarea portului de bază
ART. 39
(1) Portul de bază pentru navele/ambarcaţiunile care pescuiesc în apele maritime şi continentale ale
României este acela de unde nava/ambarcaţiunea îşi începe activitatea de pescuit, expediere şi comercializare a
capturilor.
(2) În cazul navelor/ambarcaţiunilor sub pavilion românesc, care pescuiesc în afara apelor maritime şi
continentale ale României, portul de bază este acela cu care se menţine o legătură socioeconomică importantă.
(3) Cerinţele pentru stabilirea şi schimbarea porturilor de bază sunt stabilite de autoritatea publică centrală
care răspunde de pescuit şi acvacultură. SECŢIUNEA a 4-a
Porturile/punctele de debarcare şi prima vânzare a produselor piscicole
ART. 40
(1) Navele/ambarcaţiunile de pescuit care descarcă produse pescăreşti pe teritoriul naţional trebuie să o facă
în porturi/puncte nominalizate în acest sens de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi
acvacultură.
(2) În cadrul fiecărui port, descărcarea se face în locurile stabilite, după caz, de autorităţile portuare.
ART. 41
Prima vânzare a produselor obţinute din pescuit se face în locurile stabilite şi autorizate de autoritatea
publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi
Acvacultură, şi numai către persoane fizice/juridice autorizate de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi
Acvacultură.
ART. 42
Produsele obţinute din pescuit, care constituie obiectul primei vânzări într-un loc situat în afara portului de
descărcare şi care trebuie să fie transportate înainte de a se produce prima vânzare, sunt însoţite până la locul
primei vânzări de documente stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură,
prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
CAPITOLUL V
Acvacultura
ART. 43
(1) Acvacultura se practică în bazine amenajate pentru acvacultură, în instalaţii speciale amplasate pe apă şi
pe uscat, precum şi în viviere flotabile.
(2) Dezvoltarea acvaculturii are ca scop diversificarea ofertei calitative şi cantitative de produse pescăreşti.
În subsidiar, dezvoltarea acvaculturii reduce presiunea prin pescuit asupra resursei acvatice vii.
(3) Folosirea apei pentru activitatea de acvacultură în amenajările piscicole se face cu titlu gratuit, cu
condiţia ca parametrii fizico-chimici ai acesteia la evacuare să fie la nivelul celor de la alimentare.
ART. 44
(1) Politica de bază pentru dezvoltarea acvaculturii se realizează prin următoarele măsuri:
a) adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;
b) îmbunătăţirea sistemului de comercializare şi informare a consumatorilor;
c) valorificarea superioară a potenţialului genetic prin acvacultura unor specii valoroase;
d) instruirea producătorilor din acvacultură;
e) asigurarea calităţii produselor din acvacultură şi a sănătăţii publice;
f) asigurarea producţiei din acvacultură pentru cazuri de forţă majoră;
g) asigurarea sănătăţii şi bunăstării animale;
h) protecţia mediului;
i) dezvoltarea cercetării.
(2) Acţiunile de realizare a politicilor de bază pentru dezvoltarea acvaculturii urmăresc următoarele scopuri:
a) modernizarea tehnologiilor de reproducere şi creştere a speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice,
corelate cu normele de protecţie a mediului;
b) folosirea corespunzătoare a amenajărilor piscicole;
c) încurajarea aplicării tehnologiilor de reproducere şi creştere pentru specii cu valoare economică ridicată şi
a produselor pescăreşti organice;
d) construirea de amenajări şi instalaţii moderne şi eficiente pentru practicarea acvaculturii marine şi
continentale, în condiţiile asigurării sănătăţii şi bunăstării animale;
e) asigurarea pe termen lung a locurilor de muncă din acvacultură, în special în zonele dependente de
pescuit;
f) încurajarea dezvoltării industriilor adiacente pentru producerea de utilaje şi instalaţii, precum şi de furaje
specifice, folosite în acvacultură;
g) alte acţiuni pe care necesităţile de dezvoltare a acvaculturii le impun.
ART. 45
(1) În cadrul Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură se constituie Registrul unităţilor de
acvacultură, cu caracter administrativ, care va cuprinde toate capacităţile de producţie. (2) Orice modificare privind schimbarea proprietarului sau a administratorului, precum şi modificările
privind capacitatea de producţie şi speciile cultivate trebuie comunicate Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi
Acvacultură, în vederea reactualizării Registrului unităţilor de acvacultură şi eliberării unei noi licenţe de
acvacultură, după caz.
(3) Unităţile de producţie din acvacultură sunt înscrise în Registrul unităţilor de acvacultură şi primesc
licenţă de acvacultură, eliberată de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.
(4) Înscrierea în Registrul unităţilor de acvacultură şi eliberarea licenţei de acvacultură se realizează în
condiţiile stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, aprobate prin ordin al
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
ART. 46
Introducerea în cultură a speciilor de peşti sau a altor vieţuitoare acvatice noi în amenajările piscicole,
provenite din alte state, se face cu avizul prealabil al autorităţii publice centrale care răspunde de pescuit şi
acvacultură şi al autorităţii publice centrale care răspunde de mediu.
CAPITOLUL VI
Organizarea pieţei produselor pescăreşti
SECŢIUNEA 1
Principii generale
ART. 47
Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru
Pescuit şi Acvacultură, stabileşte măsuri privind comercializarea şi procesarea produselor obţinute din pescuit
şi acvacultură, în special pentru:
a) respectarea standardelor de calitate a produselor pescăreşti pe toată durata procesului de comercializare,
pentru a asigura transparenţa pe piaţă şi pentru a face posibilă informarea corespunzătoare a consumatorilor, în
special în ceea ce priveşte natura produsului;
b) respectarea normelor privind comercializarea produselor rezultate din pescuit şi acvacultură, în
concordanţă cu normele de conservare şi protecţie a resurselor acvatice vii;
c) încurajarea şi sprijinirea procesării produselor pescăreşti;
d) îmbunătăţirea calităţii şi promovarea produselor pescăreşti;
e) mărirea gradului de utilizare şi creştere a valorii adăugate a materiei prime obţinute prin acvacultură şi
pescuit.
SECŢIUNEA a 2-a
Comercializarea produselor pescăreşti
ART. 48
(1) Pe parcursul întregului proces de comercializare, produsele trebuie să fie identificate corect şi trebuie să
îndeplinească normele privind comercializarea stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit
şi acvacultură.
(2) Normele privind comercializarea produselor pescăreşti se referă în principal la prospeţime, calibraj,
denumirea speciei, originea produsului, prezentare şi etichetare.
ART. 49
Este interzisă comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură, de orice origine sau
provenienţă, a căror mărime sau greutate este mai mică decât cea prevăzută în reglementările în vigoare sau al
căror mod de obţinere nu este în conformitate cu normele stabilite ori contravine normelor sanitar-veterinare.
SECŢIUNEA a 3-a
Procesarea produselor de pescuit şi acvacultură
ART. 50
Unitatea de procesare este înregistrată în Registrul unităţilor de procesare şi primeşte licenţă de fabricaţie
emisă de Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, în conformitate cu reglementările în vigoare şi cu normele elaborate de autoritatea publică care răspunde de pescuit şi acvacultură şi aprobate prin ordin al
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale.
CAPITOLUL VII
Pescuitul în scop ştiinţific
ART. 51
(1) Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură eliberează, la cerere, o autorizaţie specială de pescuit în
scop ştiinţific, netransmisibilă, instituţiilor de cercetare din sectorul pescăresc, care au ca obiective de cercetare:
a) cunoaşterea biologiei, etologiei şi diversităţii structurii, funcţionabilităţii şi productivităţii din aceste
ecosisteme şi a interacţiunilor specifice;
b) evaluarea impactului produs asupra ecosistemelor acvatice marine şi a apelor continentale de către
activităţile de pescuit şi acvacultură, precum şi de alte activităţi antropice;
c) identificarea de noi zone şi resurse acvatice vii de interes pentru exploatare;
d) dezvoltarea şi diversificarea acvaculturii.
(2) Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură stabileşte condiţiile de acordare a
autorizaţiei speciale de pescuit în scop ştiinţific, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi
Acvacultură.
(3) Capturile obţinute în urma pescuitului ştiinţific nu fac obiectul comercializării.
(4) Periodic, autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură, în colaborare cu instituţiile
de cercetare şi cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, stabileşte strategia şi obiectivele cercetării
în domeniul pescăresc şi, anual, planul de cercetare al sectorului.
CAPITOLUL VIII
Relaţii internaţionale
ART. 52
(1) Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură dezvoltă colaborarea şi iniţiază
proiecte de convenţii şi acorduri internaţionale privind:
a) pescuitul şi exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii din Marea Neagră;
b) accesul navelor româneşti de pescuit în alte zone ce prezintă interes, în vederea acoperirii deficitului de
produse pescăreşti pe piaţa românească;
c) dezvoltarea activităţilor de pescuit, acvacultură şi a schimburilor comerciale;
d) evaluarea impactului activităţilor antropice asupra stării resurselor acvatice vii în context transfrontalier.
(2) Autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură emite reglementări şi instrucţiuni
pentru implementarea politicii comune a pescuitului.
ART. 53
În vederea efectuării studiilor ştiinţifice necesare pentru evaluarea stocurilor de peşti şi a altor vieţuitoare
acvatice cu distribuţie transfrontalieră în ape de interes internaţional, precum şi pentru dezvoltarea acvaculturii,
autoritatea publică centrală care răspunde de pescuit şi acvacultură sprijină şi încurajează activitatea instituţiilor
de cercetare ştiinţifică în cadrul obligaţiilor derivate din acorduri sau convenţii internaţionale la care România
este parte.
ART. 54
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, cu sprijinul autorităţii publice centrale care răspunde de
pescuit şi acvacultură, organizează manifestări şi întâlniri internaţionale şi participă la cele organizate de
entităţi şi organizaţii internaţionale specializate în domeniul pescuitului şi acvaculturii.
CAPITOLUL IX
Răspunderi şi sancţiuni
ART. 55
Nerespectarea dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă de către persoane fizice sau juridice atrage, după
caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală.
ART. 56 (1) Pentru a se asigura de respectarea legislaţiei în domeniul pescuitului, acvaculturii, procesării,
transportului, comercializării produselor pescăreşti şi al altor activităţi conexe, Agenţia Naţională pentru
Pescuit şi Acvacultură organizează acţiuni permanente de control prin inspectorii piscicoli.
(2) Persoanele supuse controlului au obligaţia să permită accesul la unităţile şi la toate navele/ambarcaţiunile
de pescuit, uneltele şi instalaţiile de pescuit, fermele şi instalaţiile de acvacultură, construcţiile-anexe,
mijloacele de transport, unităţile de procesare şi/sau comercializare şi să pună la dispoziţia personalului cu
drept de control toate documentele şi mijloacele necesare îndeplinirii funcţiei de inspecţie.
(3) Competenţele personalului cu drept de control şi procedura de control se stabilesc prin ordin al
ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, la propunerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură.
ART. 57
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură poate dispune radierea din oficiu a înregistrării
ambarcaţiunii/navei de pescuit din fişierul navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit în situaţia neutilizării
ambarcaţiunii/navei de pescuit o durată de 60 de zile în perioada de valabilitate a licenţei de pescuit.
ART. 58
Următoarele fapte constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 600 lei:
a) pescuitul recreativ/sportiv al oricăror specii sau al altor vieţuitoare acvatice vii, efectuat fără permis sau
autorizaţie, în apele maritime interioare şi continentale;
b) neprezentarea permisului sau autorizaţiei atunci când acestea sunt solicitate de către persoanele
împuternicite să constate contravenţiile/infracţiunile;
c) încălcarea condiţiilor de autorizare şi/sau de licenţiere.
ART. 59
Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 600 lei la 1.000 lei şi cu
reţinerea şi suspendarea pe o perioadă de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:
a) prinderea salmonidelor cu mâna;
b) pescuitul salmonidelor cu momeli naturale;
c) pescuitul cu mai mult de 3 muşte artificiale în apele salmonicole;
d) reţinerea de către o singură persoană care practică pescuitul recreativ/sportiv a mai mult de 10 bucăţi, în
total, din speciile de păstrăv, lipan şi coregon în apele de munte cu salmonide sau a mai mult de 5 kg de peşte,
cu excepţia cazului în care s-a pescuit un singur exemplar a cărui greutate depăşeşte 5 kg, în apele domeniului
public;
e) mutarea, deteriorarea sau distrugerea din culpă a semnelor indicatoare.
ART. 60
Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 1.500 lei şi cu
reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a permisului, a autorizaţiei sau a licenţei, după caz:
a) plasarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor ori a
canalelor;
b) utilizarea uneltelor de pescuit fixe sau în derivă în cadrul complexului lagunar Razelm-Sinoe, în ghiolurile
Belciuc-Erenciuc şi în lacurile litorale;
c) neducerea la îndeplinire, la termenele şi în condiţiile stabilite, a măsurilor dispuse de personalul cu drept
de control;
d) capturarea peştilor cu ajutorul uneltelor de pescuit din plasă sau cu pripoane în apele de munte;
e) nemarcarea uneltelor de pescuit comercial.
ART. 61
Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.500 lei la 3.500 lei:
a) introducerea în apele continentale, în apele maritime interioare sau în amenajările piscicole, fără avizul
Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, a altor specii decât cele existente;
b) nedeţinerea licenţei/autorizaţiei pentru desfăşurarea activităţii de acvacultură.
ART. 62
Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 1.800 lei la 4.000 lei şi cu
reţinerea şi suspendarea pe o durată de 90 de zile a pe